Categorie: Domenii de finanțare

Publicat: 22 Septembrie 2019

Creat: 22 Septembrie 2019

Accesări: 3322

Problema #1: Infrastructura de bază slab dezvoltată

 O problemă generală cu care se confruntă populația din zonele marginalizate ale municipiului Moinești este reprezentată de infrastructura slab dezvoltată: drumuri neasfaltate, numeroase străzi sunt fără canalizare sau cu un sistem de colectare deficitar și chiar fără apă (în special din ZUM-uri), sistem de iluminat public care nu este pus la punct mai ales în cartierele mărginașe, alei pietonale și căi de acces neamenajate etc.

 Pentru o parte a zonelor analizate (ZUM 2 și ZUM 3, ZUM 4, ZUM 6 și ZUM 7) accesul la/din zone urbane marginalizate este dificil și zonele de interes public sunt slab accesibilizate datorită infrastructurii precare și există zone care nu asigură o bună conexiune a clădirilor de interes public (școli, grădinițe, centre multifuncționale, spital etc).

 Infrastructura rutieră precară şi accesul limitat la mijloace de transport în comun (ZUM 2 și 3, ZUM 4, ZUM 6, ZUM 7) la care se adaugă factorii naturali cum ar fi amplasarea geografică periferică în cadrul municipiului a unor zone marginalizate sau ponderea mare a populaţiei în vârstă îngreunează accesul locuitorilor din comunităţile marginalizate la zonele şi serviciile de interes precum instituții și serviciile publice, zone comerciale, pieţe, infrastructura de petrecere a timpului liber etc.

 Utilitățile de bază la scară mică sunt mai slab dezvoltate față de restul zonelor din oraș, existând locuințe neracordate la apă, canalizare sau gaze.

Nevoi și probleme identificate la nivel de zone urbane marginalizate

• ZUM 1 Martir Horia: necesitatea racordării la apă și canalizare și asfaltarea străzilor
• ZUM 2 și ZUM 3Avram Iancu:necesitatea racordării la apă și canalizare și asfaltarea străzilor;accesul la școli și grădinițe din zonă este considerat destul greu (66% dintre respondenți au apreciat ca fiind destul de greu); accesul către piață și centre comerciale e considerat ca fiind destul de prost (90% dintre respondenți au considerat ca fiind destul de prost); accesul la dispensare sau spital, gară, stație de autobuz este considerat destul de greu (aprox. 70% din cei intervievați au considerat destul de greu).
• ZUM 4 Plopilor: necesitatea curățării canalizării, amenajarea aleilor de acces între blocuri; necesitatea racordării la gaze; transportul in comun foarte prost; accesul la dispensare sau spital, gară, stație de autobuz este considerat unul greu (60% consideră că nu acces atât de ușor)
• ZUM 5 extins Sadoveanu –Alecsandri: necesitatea racordării la canalizare (parțial) și asfaltarea străzilor;îmbunătățirea iluminatului stradal; rigole pe marginea străzii
• ZUM 6 – Căliman: necesitatea racordării la apă și canalizare și asfaltarea străzilor; îmbunătățirea iluminatului stradal; rigole pe marginea străzii; accesul către piață și centre comerciale este considerat ca fiind destul de dificil, precum și accesul la dispensare sau spital, gară, stație de autobuz, şcoli şi grădiniţe
• ZUM 7 nou Lucăcești: necesitatea racordării la apă și canalizare și asfaltarea străzilor; îmbunătățirea iluminatului stradal; rigole pe marginea străzii;accesul către piață și centre comerciale e considerat ca fiind destul de dificil, precum și accesul la dispensare sau spital, gară, stație de autobuz, şcoli şi grădiniţe este destul de greu – peste 60% din cei chestionaţi.

Proiecte/acțiuni întreprinse anterior:

 În ultimii ani, în teritoriul SDL s-au întreprins mai multe acțiuni cu scopul îmbunătățirii condițiilor de viață ale locuitorilor.În acest sens Municipiul Moinești a realizat mai multe proiecte din fonduri proprii sau cu finanțare județeană, guvernamentală sau europeană pe partea de infrastructură. Proiectele de infrastructură au avut rolul de a asigura accesul cetățenilor la zonele de interes (proiecte finalizate reabilitare străzi:Osoiu - nu este ZUM , dar este o cale de acces mai scurta dinspre ZUM Lucăcești spre centru și Păcii – nu este ZUM dar fac legătura pentru ZUM 2 și 3 Avram Iancu cu zona centrală și asigură accesul la toate punctele de interes), dar și de a îmbunătăți calitatea vieții asigurând accesul la utilitățile de bază (proiectul de extindere rețea de apă pe strada Primăverii și Gen Nicolea Șova - finalizat - strada Primăverii este în ZUM Lucăcești, iar Strada Gen Șova este în zona funcțională și asigură legătura ZUM –ului cu zona centrală).

Măsuri posibile:

• reabilitarea infrastructurii rutiere: reabilitarea drumurilor principale din zonele urbane marginalizate;
• reabilitatea și modernizarea  infrastructurii utilităţilor publice – apă și canalizare
• îmbunătăţirea iluminatului public, care va contribui implicit la creşterea siguranţei cetăţenilor în zonele marginalizate;
• amenajarea aleilor de acces între blocuri

Problema #2: Spatii publice urbane degradate

 Populația marginalizată din zonele identificate, dispune de facilități insuficiente destinate utilizării publice precum: locuri de joacă, spații verzi, locuri de petrecere a timpului liber etc.Numărul mare de copii din comunitate și lipsa locurilor de joacă şi a spaţiilor de petrecere a timpului liber amenajate fac ca majoritatea copiilor să petreacă cea mai mare parte a timpului pe afară, în jurul blocului sau pe străzi/zone murdare unde nu există locuri de joacă special amenajate. La nivelul teritoriului SDL există şi o serie de clădiri şi terenuri nefolosite sau aflate în anumite stadii de degradare care ar putea fi valorificate prin reconversie funcţională: foste şcoli, clădiri din incinta unor şcoli, foste ateliere şcolare, foste terenuri de sport care, conform celor semnalate de reprezentanţii societăţii civile la focus-grupul dedicat lor, ar putea fi transformate în terenuri de sport/spații de agrement sau locuri de joacă pentru copii.

 Numărul mare de locuitori, dintre care o parte trăiesc fie în locuințe improprii, fie în case și adăposturi improvizate, la care se adaugă lipsa de educație în asigurarea și menținerea curățeniei fac ca aceste zone să fie de cele mai multe ori murdare. Efectele negative ale lipsei de curățenie se reflectă atât asupra stării de sănătate a populației, cât și asupra imaginii publice a comunității.

Nevoi și probleme identificate la nivel de zone urbane marginalizate

• ZUM 1 Martir Horia: lipsa spațiilor de joacă pentru copii – 68,5 % consideră că sunt necesare și ar trebui create și în zona lor; accesul la parcuri și modalități de petrecere a timpului liber este deficitar în percepția a 68,5% din populația zonei.
• ZUM 2 și ZUM 3Avram Iancu: lipsa spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor – 97% consideră că sunt necesare și ar trebui create și în zona lor; accesul la parcuri și modalități de petrecere a timpului liber este deficitar în percepția a 97% din populația zonei.
• ZUM 4 Plopilor: necesitatea amenajării spațiilor verzi; spațiile de joacă pentru copii și parcurile ar trebui să fie mai multe și necesitatea reabilitarea celor existente;  accesul la parcuri și modalități de petrecere a timpului liber este deficitar în percepția a 42,8% din populația zonei.

Proiecte/acțiuni întreprinse anterior:

•  proiect transformarea Clubului Lira în casă de cultură care a vizat realizarea unui centru cultural cu sală modernă de spectacole, cu cinematograf, o sală multimedia pentru conferințe și simpozioane și spații de cazare și birouri (proiect finalizat). Acesta nu este ZUM, dar este în imediata apropiere a ZUM 5 extins Sadoveanu-Alecsandri

Măsuri posibile:

•  amenajare spaţii de joacă pentru copii, care să fie accesate de toată comunitatea;
• crearea de spații urbane de recreere şi petrecere a timpului liber pentru comunitate, dar şi pentru restul oraşului;
• amenajrea spațiilor verzi;
•  program de educare şi responsabilizare a cetăţenilor în ceea ce priveşte păstrarea curăţeniei în zonă şi utilizarea infrastructurii şi spaţiului public: întocmirea şi distribuirea de coduri de conduită în parcuri şi locuri de joacă pentru copii.

Problema #3: Condiții de locuire precare

Una dintre cele mai grave probleme comune cu care se confruntă populaţia din zonele urbane marginalizate analizate este reprezentată de condiţiile de locuire şi în special:

• starea şi calitatea locuinţelor: locuinţe sociale degradate precum blocurile E1 și E2 din str. Vasile Alecsandri, locuințe improvizate (zona Sadoveanu și Căliman);
• supraaglomerarea spaţiilor de locuit;
• locuințe sociale insuficiente;
• nesiguranţa locativă: lipsa proprietății / situația juridică incertă a imobilelor in care locuiesc, lipsa actelor pentru locuință (domiciliul lipsă).

Astfel, în privința locuirii, condițiile proaste de locuit sau lipsa accesului la o locuință decentă  afectează o mare  parte a populației din cadrul acestei comunități.

Nevoi și probleme identificate la nivel de zone urbane marginalizate

• ZUM 1 Martir Horia: sunt 90,7% locuinţe cu acte de proprietate conform sondajului; procent locuințe supraaglomerate 66,66%.
• ZUM 2 și ZUM 3Avram Iancu:sunt 86,70% locuinţe cu acte de proprietate; procent locuințe supraaglomerate 42,86%.
• ZUM 4 Plopilor: sunt 89,20% locuinţe cu acte de proprietate; procent locuințe supraaglomerate 80,36%.
• ZUM 5 extins Sadoveanu –Alecsandri: 76,1% locuinţe cu acte; procent locuințe supraaglomerate 68,88%.;  existența de locuințe improvizate în zona Sadoveanu;Bl.E1, Bl.E2 din Vasile Alecsandri sunt în stare avansată de degradare cu populaţie aflată în situaţii de de privare materială severă.
• Zum 6 – Căliman: 71,3% locuinţe cu acte; procent locuințe supraaglomerate 62,61%; existența de locuințe improvizate în zona Căliman
• ZUM 7 nou Lucăcești: 91,1% locuinţe pentru care există acte de proprietate; procent locuințe supraaglomerate 84,44%.

Măsuri posibile:

• reabilitarea şi modernizarea locuinţelor sociale existente precum reabilitare acoperiș, alte lucrări necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi confort termic al locuitorilor etc;
• construirea de locuinţe sociale în vederea asigurării accesului la o locuire adecvată pentru persoanele care în prezent ocupă locuințe improvizate
• introducerea unui regulament de ordine interioară pentru locuințele sociale renovate și construite și monitorizarea respectării acestuia, bazat pe recompense şi sancţiuni, prin care comunitatea să fie motivată şi responsabilizată
• campanii de informare privind consumul responsabil de apă/ curent electric/ gaz metan. Educarea locatarilor în sensul în care să verifice înregistrările de consum făcute de angajații furnizorilor de utilități. Înregistrările să se facă în prezența locatarilor și cu participarea lor
• realizarea unui program de consiliere pentru adulţi şi copii care vor fi beneficiarii locuințelor sociale
• campanii de informare pentru combaterea segregării rezidenţiale

Problema #4: Nivelul scăzut de ocupare pe piaţa muncii

 O mare parte a locuitorilor din comunitate nu sunt angajați (trăind din ajutor social și/sau alocația copiilor) și au șanse reduse sa fie angajați pe piața muncii, în principal din cauza nivelului redus de educație și calificare (număr mare de persoane necalificate care nu reprezintă o atracție pentru angajatori), dar și din cauza dificultății găsirii un loc de muncă. La toate acestea se adaugă contextul economic general în care oferta de locuri de muncă este redusă.

Nevoi și probleme identificate la nivel de zone urbane marginalizate

• ZUM 1 Martir Horia: 29,62% nu sunt încadraţi în muncă; lipsa locurilor de  muncă – 81,48 % din cei chestionați sunt de părere că este foarte dificil să găsești un loc de muncă; 27, 7% trăiesc din ajutor social și alocația copiilor, 20,3% din pensie și 20,3% din salariu împreună cu alocația copiilor și în alte cazuri pensia partenerului sau a părinților
• ZUM 2 și ZUM 3Avram Iancu:50,0% nu sunt încadraţi în muncă; lipsa locurilor de  muncă – 93,2 % din cei chestionați sunt de părere că este foarte dificil să găsești un loc de muncă; 25,6 % trăiesc din ajutor social și alocația copiilor, 26,5% din pensie și 35,7% din salariu împreună cu alocația copiilor și în alte cazuri pensia partenerului sau a părinților, 12,2% nu au declarat nici un venit
• ZUM 4 Plopilor: 48,2 % nu sunt încadraţi în muncă; lipsa locurilor de  muncă – 75 % din cei chestionați sunt de părere că este foarte dificil să găsești un loc de muncă; 32,1 % trăiesc din ajutor social și alocația copiilor, 16% din pensie și 58,9% din salariu împreună cu alocația copiilor și în alte cazuri pensia partenerului sau a părinților.
• ZUM 5 extins Sadoveanu –Alecsandri: 58,8 % nu sunt încadraţi în muncă; lipsa locurilor de  muncă – 78,71 % din cei chestionați sunt de părere că este foarte dificil să găsești un loc de muncă; 51,48 % trăiesc din ajutor social și alocația copiilor, 29,7% din pensie și 18,82% din salariu împreună cu alocația copiilor și în alte cazuri pensia partenerului sau a părinților.
• Zum 6 – Căliman: 48,7 % nu sunt încadraţi în muncă; lipsa locurilor de  muncă – 66,94% din cei chestionați sunt de părere că este foarte dificil să găsești un loc de muncă; 46,61 % trăiesc din ajutor social și alocația copiilor, 33,90% din pensie și 16,10% din salariu împreună cu alocația copiilor și în alte cazuri pensia partenerului sau a părinților.
• ZUM 7 nou Lucăcești: 46,6 % nu sunt încadraţi în muncă; lipsa locurilor de muncă – 81,6% din cei chestionați sunt de părere că este foarte dificil să găsești un loc de muncă; 31,34 % trăiesc din ajutor social și alocația copiilor, 43,67% din pensie și 24,13% din salariu împreună cu alocația copiilor și în alte cazuri pensia partenerului sau a părinților.

Având în vedere că angajarea în schimbul unor salarii decente reprezintă cea mai sigură cale de a scăpa de sărăcie, se impun măsuri integrate care să conducă la creşterea ratei de ocupare şi implicit a veniturilor populaţiei marginalizate.

În vederea evitării segregării și asigurării egalității de șanse, de gen și nediscrimiănirii, se constată de asemenea necesitatea participării populației tinere din comunitatea marginalizată la programe de formare profesională în concordanță cu cerințele locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv și certificare pentru recunoaşterea competențelor aferente cerințelor locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv și organizarea de programe de învățare la locul de muncă.

Măsuri posibile

- participarea la programe de ucenicie la locul de muncă (inclusiv prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor);

- oferirea de servicii de ocupare individualizate: informare și consiliere profesională, plasare pe piața muncii, formare profesională, evaluarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal etc.;

- măsuri de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă prin activități de informare, orientare si consiliere profesionala care vor viza: furnizarea de informații privind piața muncii si evoluția ocupațiilor; evaluarea si autoevaluarea personalității în vederea orientării profesionale prin identificarea compatibilității dintre nivelul de calificare, aspirațiile individuale și posibilitațile de angajare; dezvoltarea abilitații si încrederii în sine a persoanelor în cautarea unui loc de munca, în vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera presupune încurajarea autonomiei si cresterea gradului de motivare, astfel încât persoanele consiliate sa se implice activ în rezolvarea problemelor individuale, asumându-si responsabilitatea luarii celei mai bune decizii pe plan profesional; instruirea în metode si tehnici de cautare a unui loc de munca este dedicata tehnicilor de cautare a unui loc de munca, simularea unui interviu, redactarea unui Curriculum Vitae European, a unei scrisori de intenție, a unei scrisori de mulțumire, etc. Persoanele beneficiare vor fi capabile sa îsi construiasca un plan de cariera, sa exploreze traseele educaționale, să cunoască modalitațile de promovare personala și să identifice stilul decizional. Ca mijloace de realizare se vor folosi proiecții de slide-uri, prezentari powerpoint, fișe individuale de lucru, joc de rol si studii de caz; derularea unor campanii de conștientizare a importanței ocupării și formării prin staționarea cu un cort de campanie în zonele marginalizate timp de câte o saptamâna atât pe componenta formare cât si pe cea de ocupare. Vor fi abordați direct membri grupului ținta si se vor purta discuții despre ocupare/formare. Vor fi distribuite brosuri elaborate de consilierii pe campanie si se vor organiza activitați de dezvoltare persoanala pentru membri grupului tinta. Toate acestea având scopul de a crea interes pentru participarea la activitațile de informare si consiliere ocupaționala si cele de formare si de mediere a muncii.

• organizarea de cursuri de formare profesionala pentru calificări/specializări cerute pe piața locală - tâmplari, mecanici, strungari etc;
• medierea locului de muncă prin care se realizează punerea în legatura a angajatorilor cu persoanele aflate în cautarea unui loc de munca, în vederea stabilirii unor raporturi de munca sau de serviciu: organizare Târg loc de munca o data pe an etc.
• acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane vulnerabile;
• oferirea de servicii personalizate pentru înființarea de afaceri şi ocuparea pe cont-propriu;
• acordarea de subvenții (micro-granturi) pentru înființarea de noi afaceri, inclusiv sprijin post-înfiinţare afacere;
• crearea de întreprinderi sociale – din cauza cadrului legislativ inoportun în domeniul economiei sociale de inserţie, nu este recomardată implementarea acestui tip de măsuri în perioada următoare.
• campanii de informare şi conștientizare pentru nediscriminare pe piața muncii
  

Problema #5: Neparticiparea şcolară şi riscul de abandon în rândul copiilor şi tinerilor

Sărăcia,lipsa banilor și a resurselor, lipsa susţinerii materiale, căsătoria și lipsa motivaţiei de a continua şcoala sunt principalele bariere privind accesul și participarea la educație la nivel preșcolar şi şcolar în zona analizată. Astfel, problema neparticipării școlare şi părăsire timpurie a şcolii au mai multe cauze interdependente: condiţiile de trai, lipsurile materiale, neimplicarea părinţilor, lipsa de motivaţie. Analfabetismul și nivelul scăzut de educaţie al adulţilor se reflectă în lipsa calificării şi în excluderea de pe piaţa muncii formale. Lipsa unui nivel minim de educaţie duce la excluderea lor ca potenţiali beneficiari de cursuri de calificare, prin urmare, excluderea de la obţinerea unei slujbe pe piaţa formală.

Mediul de acasă nu încurajează participarea şcolară, părinţii nu se implică în motivarea şi educarea copiilor. Majoritatea cadrelor didactice au mai degrabă un rol pasiv, nu sunt proactive în atragerea şi integrarea copiilor în şcoală, nu sunt pregătite profesional şi nici nu au capacitatea să gestioneze comunicarea cu copiii provenind din zone defavorizate.

Riscul de abandon este în primul rând cauzat de lipsurile materiale ale familiilor care trebuie să susţină la şcoală mai mulți. Pe de altă parte, instabilitatea locuirii, atât din perspective condiţiilor de locuire (construcţii improvizate, etc.), cât şi a migraţiei părinţilor, creşte riscul de abandon şcolar.

Nevoi și probleme identificate la nivel de zone urbane marginalizate

• ZUM 1 Martir Horia: copii neînscrişi sau care au abandonat şcoala 15,91%
• ZUM 2 și ZUM 3Avram Iancu:copii neînscrişi sau care au abandonat şcoala 9,88%
• ZUM 4 Plopilor: copii neînscrişi sau care au abandonat şcoala 5,41%
• ZUM 5 extins Sadoveanu –Alecsandri: copii neînscrişi sau care au abandonat şcoala 19,87%
• Zum 6 – Căliman: copii neînscrişi sau care au abandonat şcoala 19,05%
• ZUM 7 nou Lucăcești:copii neînscrişi sau care au abandonat şcoala 10,20%

Măsuri posibile:

• îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie în învăţământul şcolar prin dotarea laboratoarelor aferente școlilor
• măsuri de acompaniere și de asigurare de sprijin financiar pentru participarea la educație la nivel ante-preșcolar și preșcolar (ex. îmbrăcăminte și încălțăminte, stimulente condiționate de prezență)
• organizarea de programe de tip zone prioritare de educație/ școală după școală: servicii de informare, consiliere şi mentorat destinate elevilor în risc de părăsire timpurie a școlii, precum şi părinţilor acestora; programe care promovează activitățile extra-curriculare cu accent pe dobândirea de competenţe cheie;măsuri care vizează desegregarea școlară;acțiuni care contribuie la creșterea stimei de sine, educație interculturală;programe de sprijin individualizat și adaptare curriculară;dezvoltare de resurse şi materiale noi de învăţare etc.;furnizarea unor programe specifice de promovare a regulilor elementare de igienă dezvoltate şi adaptate pentru copii/ tineri romi şi pentru copii/ tineri care sunt cel mai afectați de sărăcie și au o stare de sănătate şi condiţii de viaţă precare etc.; activități de familiarizare și principii de bază pentru navigare pe Internet, tehnici de redactare pentru toate vârstele (copii, adolescenți și persoane adulte); seminarii cu adulții și copiii din zonă, la care vor fi invitați specialiști din diferite domenii, pentru a informa participanții cu privire la: Drepturile omului, Drepturile şi obligaţiile cetăţeanului, Etică și bune maniere, Prevenirea bolilor hepatice, Prevenirea cariilor dentare, Măsuri de combatere a SIDA, Despre pericolul drogurilor etc.
• campanii de informare care vizează desegregarea şcolară și combaterea abandonului şcolar.

 

Problema #6: Accesul redus la servicii (sociale şi medicale)

Marea majoritatea a membrilor comunităţii au acces redus la servicii sociale și medicale precum: cartierele de la margine – Zum Lucăceşti, ZUM Căliman nu au dispensar şi nici farmacie şi distanţa până la ele este relativ mare;  există un singur cămin de bătrâni în Lucăceşti – insuficient raportat la mărimea populaţiei şi gradul de îmbătrânire; asistenţi comunitari sunt insuficienţi pentru nevoile de intervenţie la domiciliu ale persoanelor bătrâne sau în incapacitate de deplasare; clădirilor existente în care se desfășoară activități sociale, educative, culturale sau recreative (atât cele care aparțin domeniului public cât și cele ale furnizorilor de servicii sociale) sunt insuficiente și/sau uzate fizic și moral și nu dispun de dotări adaptate standardelor europene.

La nivelul teritoriului SDL există şi o serie de clădiri nefolosite sau aflate în anumite stadii de degradare care ar putea fi valorificate prin reconversie funcţională: foste şcoli, clădiri din incinta unor şcoli, foste ateliere şcolare – care conform celor semnalate de reprezentanţii societăţii civile la focus-grupul dedicat lor, ar putea fi transformate în centre cu activități sociale, educative, culturale sau recreative.

Proiecte/acțiuni întreprinse anterior:

La nivelul Municipiului s-au implementat proiecte cu scop social și medical:

-  s-a reabilitat o clădire din cartierul Lucăcești și în cadrul ei s-au amenajat 3 centre sociale: unul de zi pentru copii, un adăpost de noapte și un centru rezidențial pentru persoane vârstnice, care să asigure necesarul de servicii sociale pentru persoanele aflate în dificultate, atât copii, cât și bâtrâni de pe tot teritoriul SDL. Proiectul a rezolvat una din marile probleme sociale de la nivelul teritoriului oferind adăpost peste noapte pentru persoanele rămase fără adăpost sau victime ale violenței în familie; o masă caldă și posibilitatea desfășurării de activități educative pentru copiii din zonă.

- la nivelul teritoriului se derulează și proiecte finanțate de UNICEF, în parteneriat cu un ONG care au scopul de a consilia părinții și copii în privința problemelor existente și a desfășura activități cultural-educative. Pentru copii aceste proiecte au avut un impact deosebit oferindu-le posibilitatea să desfășoare activități frumoase la nivelul comunității și să petreacă timpul liber într-un mod constructiv. Problemele întâmpinate au fost la participarea părinților la consiliere, care s-au mobilizat mai greu, dar cu ajutorul celor implicați în proiect au reușit să depășească barierele autoimpuse.

- înființarea şi dotarea unui CABINET MEDICAL STOMATOLOGIC ȘCOLARsituat exact lângă ZUM 5 extins Sadoveanu – Alecsandri pe strada Zorilor

Nevoi și probleme identificate la nivel de zone urbane marginalizate

• ZUM 1 Martir Horia: accesul ușor către serviciile sociale și medicale – 80,3% către dispensar și 76,7 la spital
• ZUM 2 și ZUM 3Avram Iancu:accesul ușor către serviciile sociale și medicale - 29,59% către dispensar, 11,22% la spital
• ZUM 4 Plopilor: accesul ușor către serviciile sociale și medicale - 36,2% către dispensar sau cabinet medical, 37,9 % spre spital
• ZUM 5 extins Sadoveanu –Alecsandri: accesul ușor către serviciile sociale și medicale - 98,8% către dispensar, 99,4% către spital
• Zum 6 – Căliman: accesul ușor către serviciile sociale și medicale - 40% către dispensar, 38,26 spre spital
• ZUM 7 nou Lucăcești:accesul ușor către serviciile sociale și medicale - 53,3% către dispensar, 13,3% spre spital

Măsuri posibile:accesul ușor către serviciile sociale și medicale

- reabilitarea și modernizarea clădirilor existente pentru a găzdui diferite activităţi sociale, comunitare, culturale, agrement şi sport (creare centru comunitar multifuncțional)

- oferirea de servicii sociale, comunitare, agrement și sport, inclusiv pentru copii, tineri, adulți/părinți etc. din categoria persoanelor defavorizate:realizarea de anchete pe teren pentru a identifica copiii în situații de vulnerabilitate (în sărăcie extremă, în risc de abandon, victime ale violenței, neglijării sau exploatării, fără documente de identitate, neînscriși în învățământ sau care au abandonat școala etc.) care să fie referiți către instituțiile responsabile cu oferirea de sprijin și protecție, eventual către serviciile specializate de asistență socială care pot întocmi anchete sociale; acompanierea copiilor în situații vulnerabile și oferirea de asistență în vederea creșterii accesului acestora la beneficii și servicii sociale; oferirea de servicii integrate pentru copii, tineri, adulți/ părinți etc. (de exemplu măsuri active de ocupare, formare profesională, educație, măsuri de inserție socio-profesională, servicii – sociale/medicale, /medico-sociale, consiliere psihologică etc.);furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la nivelul comunității (inclusiv scheme de ucenicie); pachet de servicii sociale destinat prevenirii separării copilului de familia sa;

- oferirea de Vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/ beneficii de asistenţă socială

- furnizarea de servicii de către echipe mobile multi-funcționale

- asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare civilă, de obținere a drepturilor de asistență socială (beneficii de asistență/ servicii sociale)

- crearea de centre sociale precum centru de zi pentru bătrâni, centru pentru persoane cu handicap, centru de zi pentru mamele tinere cu copii pentru educaţie sanitară, parenting, activităţi

 

Problema #7: Lipsa de coeziune la nivelul comunității și imaginea negativă a zonei

Cu privire la imaginea zonei, Municipiul Moineşti are un mare potenţial, fiind un oraş frumos cu multe resurse naturale şi culturale, doar că unele ZUM-uri au o imagine mai proastă faţă de restul teritoriului în principal din prisma infrastructrurii deficitare şi a sărăciei oamenilor. Astfel, în zona analizată nu există o identitate a comunităţii rome, ci pentru unele zone există un sentiment de discriminare resimţit de comunitate faţă de restul oraşului din prisma nevoilor nerezolvate pe infrastructură (există cartiere - Văsâieşti, Lucăceşti, Căliman - unde discrepanţa dintre condiţiile de locuire, infrastructură, accesul la servicii este mare faţă de restul teritoriului), dar şi de comunitatea romă faţă de ceilalţi (zonele Căliman şi Sadoveanu-Alecsandri unde este o concentrare mai mare de cetăţeni de etnie romă care au format comunităţi în aceste zone).

Nevoi și probleme identificate la nivel de zone urbane marginalizate

• ZUM 1 Martir Horia: per ansamblu 99% din cei intervievați consideră că relațiile cu vecinii sunt foarte bune și pot colabora, că sunt mulțumiți de relația cu autoritățile publice locale și cu celelalte instituții cu care au mai venit în contact
• ZUM 2 și ZUM 3Avram Iancu: per ansamblu 99% din cei intervievați consideră că relațiile cu vecinii sunt foarte bune și pot colabora, că sunt mulțumiți de relația cu autoritățile publice locale și cu celelalte instituții cu care au mai venit în contact.
• ZUM 4 Plopilor:  per ansamblu 99% din cei intervievați consideră că relațiile cu vecinii sunt foarte bune și pot colabora, că sunt mulțumiți de relația cu autoritățile publice locale și cu celelalte instituții cu care au mai venit în contact.
• ZUM 5 extins Sadoveanu –Alecsandri: per ansamblu 90% din cei intervievați consideră că relațiile cu vecinii sunt foarte bune și pot colabora, că sunt mulțumiți de relația cu autoritățile publice locale și cu celelalte instituții cu care au mai venit în contact
• Zum 6 – Căliman: per ansamblu 90% din cei intervievați consideră că relațiile cu vecinii sunt foarte bune și pot colabora, că sunt mulțumiți de relația cu autoritățile publice locale și cu celelalte instituții cu care au mai venit în contact.
• ZUM 7 nou Lucăcești: per ansamblu 81% din cei intervievați consideră că relațiile cu vecinii sunt foarte bune și pot colabora, că sunt mulțumiți de relația cu autoritățile publice locale și cu celelalte instituții cu care au mai venit în contact.

Măsuri posibile

- organizarea unor evenimente/ manifestări cultural-artistice și ale valorilor interetnice comune (ex: concerte, expoziții produse tradiționale, demonstrații de activități tradiționale, etc.)

- organizarea de ședințe publice periodice pentru a informa și a consulta comunitatea cu privire la activitățile desfășurate în zonă, rezultatele și problemele legate de acestea

- parteneriat cu mass media locală pentru construirea unui mesaj pozitiv despre zonă și transformarea acesteia

- crearea unei aplicaţii software pentru semnalarea problemelor de către cetăţenii din comunitatea marginalizată

- campanii de informare care au ca scop pregătirea procesului de desegregare și integrare a grupului marginalizat în societate. Aceste campanii vor viza în special desegregarea școlară și cea legată de locuire.

- campanie de îmbunătățire a imaginii zonei.

 

Rezolvarea problemelor identificate va fi posibilă prin mobilizarea resurselor sociale, umane și economice de la nivelul factorilor de decizie responsabili (Primăria Municipiului, Consiliul Județean, etc. după caz). Resursele GAL vor fi mobilizate cu precădere în direcția sensibilizării membrilor comunității și a responsabilizării acestora în direcția menținerii infrastructurii și realizării activităților într-un mod responsabil, pentru ca investițiile realizate să aibă o durată de viață cât mai mare iar activitățile realizate să aibă un impact pozitiv atât asupra comunitățile marginalizate, cât și asupra întregului teritoriu SDL.